Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă (SSAvC) va avea un centru de instruire sintetică dotat cu un simulator de zbor FFS Boeing 737 NG.
În Nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici ai obiectivului de investiţii “Construire centru de instruire sintetică P+3. Clădire simulatoare de zbor şi spaţii conexe echipată cu un simulator de zbor FFS Boeing 737 NG” se menţionează că pentru obţinerea unei licenţe pentru operarea unui tip de aeronavă este necesară efectuarea şi a unui program de pregătire pe un simulator de zbor complet (FFS) specific tipului respectiv de aeronavă. Un astfel de simulator asigură o platformă adecvată de instruire şi design, atât pentru efectuarea sarcinilor procedurale, cât şi pentru cele operaţionale, specific cerinţelor de instruire la sol şi în aer.
De asemenea instituția derulează cursuri de instruire şi perfecţionare, teoretice şi practice, de zbor, atât pentru piloţii particulari, cât şi pentru piloţii comerciali. În prezent etapa de pregătire pe simulatoare de zbor de tip FFS pentru aeronave de tip Boeing şi Airbus se desfășoară în afara ţării. Costurile sunt substanţiale pentru companiile aeriene române, întrucât nicio altă entitate din ţară nu poate pune la dispoziţia piloţilor o astfel de tehnologie.
Citiți și Un nou terminal la Aeroportul Otopeni – investiție de 1 miliard de euro
“Obiectul de activitate al instituţiei este pregătirea de specialitate a personalului pentru prestarea activităţilor aeronautice civile, precum şi pregătirea periodică, specializarea şi perfecţionarea profesională a personalului aeronautic. (…) Simulatoarele de zbor existente în dotarea SSAvC sunt doar de tip static, pregătirea pe acestea fiind doar una dintre etapele pe care piloţii trebuie să le acopere în cadrul programelor de pregătire periodică iniţială. În vederea obţinerii unei licenţe pentru operarea unui tip de aeronavă este necesară efectuarea şi a unui program de pregătire pe un simulator de zbor complet (FFS) specific tipului respectiv de aeronavă. Un astfel de simulator asigură o platformă adecvată de instruire şi design, atât pentru efectuarea sarcinilor procedurale, cât şi pentru cele operaţionale, specific cerinţelor de instruire la sol şi în aer”, se spune în document.
Acest lucru va fi posibil prin achiziţionarea unor simulatoare de tip FFS. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv este necesară construirea unei clădiri plus spaţii conexe, echipată cu un simulator de tip FFS.
Valoarea obiectivului de investiţii “Construire centru de instruire sintetică P+3. Clădire simulatoare de zbor şi spaţii conexe echipată cu un simulator de zbor FFS Boeing 737 NG” este 62.972.200,80 lei, inclusiv TVA, echivalentul a 13.530.769,40 euro (la cursul BNR din 29.01.2018, 1 euro = 4,654 lei). Din studiul de fezabilitate elaborat, a rezultat că într-o primă etapă este oportună achiziţionarea unui simulator Boeing 737 NG, având în vedere potenţialul pieţelor din regiune.
Citiți și Pista 2 a Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti a fost redeschisă
“Investiţia într-un simulator Boeing 737 NG ar fi profitabilă, din analiza cost-beneficiu rezultând rata internă de rentabilitate RIR = 7,93%, ceea ce demonstrează că statul român s-ar comporta ca un investitor privat prudent”, se spune în Nota de fundamentare.
Pentru anul 2018 a fost prevăzută în buget suma de 5,4 milioane de lei. După finalizarea investiţiei, începând cu 2020, conform studiului de fezabilitate aferent obiectivului de investiţii, SSAvC va înregistra un excedent bugetar din operarea simulatorului, excedent care se va constitui venit la bugetul de stat, contribuind astfel la recuperarea sumelor alocate de la bugetul de stat, în perioada 2018-2019, pentru finanţarea investiţiei.
“În conformitate cu reglementările europene, activitatea de pregătire a piloţilor civili este considerată activitate economică, iar subvenţionarea acesteia din fonduri publice reprezintă ajutor de stat. În cazul obiectivului de investiţii ai căror indicatori se propun a fi aprobaţi, analiza cost-beneficiu, parte a studiului de fezabilitate, arată că prin finanţarea acestuia statul se comportă ca un investitor privat prudent ceea ce înseamnă că finanţarea din fonduri publice nu reprezintă ajutor de stat. Se estimează că, din excedentul bugetar al SSAvC, statul îşi va recupera investiţia într-o perioadă rezonabilă de timp”, se precizează în document.
Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă are în dotare un număr de opt aeronave Cessna C172, 3 aeronave Tecnam 2008JC, 2 aeronave Piper PA-34 Seneca V, o aeronavă Tecnam 2006, 2 elicoptere Eurocopter EC 120, 2 elicoptere Robinson R 22. De asemenea, SSAvC deţine un număr de 5 simulatoare, autorizate ca centru de pregătire sintetică RO-FSTD (A)-004: patru simulatoare statice de zbor – Tecnam 2006, Frasca 242; Ascent XJ Mechtronix -TurboProp/LargeJet; Entrol – EC155, – un simulator pentru controlori aerieni – CTA.
Pregătirea pe acestea este doar una dintre etapele pe care piloţii trebuie să le acopere în cadrul programelor de pregătire periodică iniţială.
Prin implementarea obiectivului de investiţii, se vor obţine, la nivel naţional, o serie de beneficii: dezvoltarea activităţii de bază a Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă şi facilitarea organizării de cursuri de formare la cele mai înalte standarde internaţionale, crearea infrastructurii necesare pentru prima facilitate din România dotată cu simulatoare de zbor complete (FFS) destinată formării şi pregătirii de personal aeronautic, generarea de venituri pentru Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, aşezarea României pe piaţa internaţională a furnizorilor de servicii de pregătire pentru personalul aeronautic, dezvoltarea regională în locaţia în care va fi instalat simulatorul, costuri cu pregătirea piloţilor mai scăzute pentru transportatori aerieni cu baza de operare în România, reducerea timpului scoaterii din producţie a personalului aeronautic navigant, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea de încasări la bugetul de stat.
“Pe termen lung, existenţa unui asemenea centru de pregătire în România va aduce şi beneficii certe de ordin social reprezentate de numărul tot mai mare de tineri care îşi vor putea îndeplini dorinţa de a practica această meserie, pe de o parte, şi, pe de altă parte, de creşterea industriei aeronautice româneşti în general, în contextul creşterii prognosticate a transportului aerian şi al flotelor aviatice”, se mai arată în Notă.
